Mereu apare ceva ce-ți încurcă planurile
Și ce faci cu asta?
Am început să scriu textul ăsta acum 3 săptămâni, că venise rândul ultimului articol din seria celor patru scrise acum doi ani pentru blogul Crafters. Dar mi se punea nod în gât doar uitându-mă la titlu și am tot zis că rescriu articolul ca să-i pot pune alt nume. Apoi au tot intervenit lucruri și așa a rămas.
Acum câteva zile m-am decis să-l pun ca atare aici, pe blog*, iar eu să-ți scriu despre cum mereu intervine ceva și cum putem să-i facem loc acestei constanțe în viața noastră.
I-am zis Mereu intervine ceva, însă tot n-am scris, pentru că îmi părea că scriu evidențe și cine mai are timp și chef de evidențe?
Așa că în loc să dezvolt ideea, te las cu 3 lucruri:
un gând sub formă de întrebare;
o concluzie la 7 luni de când fac 1 lucru pe zi pentru ceva foarte important pentru mine anul ăsta;
un interviu de aproape 29 de minute cu Sheila Hicks, pentru care sper să găsești răgaz să-l asculți.
Gândul > Cum ar fi oare dacă, în loc să plănuim și, apoi, când intervine ceva și ne dă planul peste cap, ne frustrăm că iar a apărut ceva, să facem invers? Adică să plecăm de la ideea că asta e constanța în jurul căreia ne-ar fi de folos să învățăm să dansăm / jonglăm / ne pliem cu planul.
Concluzia > Am observat că sunt în cu totul alt punct decât aș fi crezut când am început provocare asta, să fac 1 lucru pe zi. Intenția era să văd unde ajung făcând asta. Ăsta era tot planul. Ca să-mi dau seama acum că n-aș fi putut anticipa punctul în care sunt acum și nu doar pentru că s-au întâmplat lucruri între timp, exterioare mie, ci și pentru că dincolo de consecvență, provocarea asta a fost [și este în continuare] un exercițiu profund de auto observare, care a adus la suprafață lucruri pe care cu mintea nu le puteam anticipa. Și de aici gândul care mă amuză și-mi validează crezul: mereu apar lucruri și nu există plan bun decât în momentul în care îl schițezi; dar poate fi un plan clar dacă pleci în schițarea lui de la ce e cu adevărat important pentru tine și asta înseamnă să-ți fie cunoscut sistemul de valori, de principii și să știi din ce nevoi acționezi.
Interviul > l-am ascultat de dimineață, în timp ce făceam clătite pentru micul dejun și am simțit că leagă toate gândurile ce m-au vizitat de-a valma în ultima lună. M-a emoționat profund pentru că m-am regăsit în foarte mare parte în ce spune despre ce și cum face și ce o călăuzește. Cum spuneam, sper să ai răgaz și deschidere să-l asculți.
Mă opresc aici. Sunt curioasă ce-ți iei cum ajunge textul ăsta la tine și dacă e ceva ce ți-ai luat din el sau te-a pus pe gânduri. M-aș bucura și mi-ar plăcea să-mi scrii despre asta.
